2. Practici, credințe și valori atribuite chihlimbarului

Încă din cele mai vechi timpuri, chihlimbarul a reușit să stârnească fascinația și aprecierea oamenilor din întreaga lume, fapt datorat, în special, frumuseții nuanțelor unice de galben, dar și beneficiilor pe care, se presupunea, că le-ar avea asupra sănătății mentale și fizice.

În prezent, chihlimbarul sau „ambra galbenă” continuă să cucerească inimile, fiind una dintre cele mai căutate și iubite pietre semiprețioase a cărei însemnătate variază în funcție de cultura, valorile și tradițiile fiecărui purtător.

Proprietățile și originile chihlimbarului au fost dintotdeauna dezbătute atât de cei pasionați de aceste tipuri de bijuterii, cât și de oamenii de știință din toate timpurile, unii crezând că este miere de albine fosilizată, alții că provine din anumite grăsimi vegetale solidificate în timp. Cu toate acestea, potrivit studiilor recente, chihlimbarul s-a dovedit a fi piatră semiprețioasă organică obținută prin fosilizarea rășinii coniferelor. Acest proces de formare al chihlimbarului se poate întinde pe perioade de milioane de ani.

De cele mai multe ori, pietrele de chihlimbar au în componența lor și plante sau insecte, lucru ce a născut în rândul oamenilor numeroase ipoteze și credințe cu privire la avantajele acestei pietre. Astfel, fiind solubil în alcool, oamenii din antichitate consumau chihlimbar, întrucît credeau că alungă diverse boli.

Având în vedere faptul că se estimează că această piatră semiprețioasă organică are o vechime de milioane de ani, semnificația și valorile ei sunt într-o continuă schimbare și depind de era în care ne aflăm, de societatea din care facem parte, dar și de cultura în care ne regăsim. De exemplu, în anumite comunități din Regiunea Baltică, chihlimbarul devenise inclusiv monedă de schimb, iar vikingii aveau o tradiție prin care sculptau pietrele de chihlimbar în formă de animale pentru a atrage puterea acestora.

În Grecia Antică și Roma Antică pandantivele de chihlimbar în formă de iepure, pește și broască semnificau fertilitate. În Egiptul Antic, pietrele de chihlimbar erau folosite sub formă de pudră pentru a îmbălsăma mumiile și a diminua procesul de putrefacție.

În cadrul Muzeelor Naționale de Istorie Naturală din Europa există o gamă largă de bijuterii antice de chihlimbar, sculpturi, dar și unelte folosite pentru extragerea acestor pietre semiprețioase.